Dr. Ștefan Busnatu: Peste 90% din pacienții care ajung în gardă cu infarct sunt fumători
Medicul cardiolog Ștefan Busnatu, doctor în științe medicale, aduce în abordarea pacienților mai multe perspective: aceea a unui specialist cercetător în multiple proiecte europene, a profesorului, a pasionatului de mişcare, dar și a medicului care oferă celor interesanți informație valoroasă dincolo de spațiul spitalului și mediului academic, în online. Află de la dr. Ștefan Busnatu cum poți să-ți salvezi inima dacă este bolnavă, dar și prin măsuri de prevenție!
Cine este mai mult expus riscului de a suferi un infarct?
Într-o societate în continuă schimbare, marcată atât de provocările stilului de viață modern, cât și de impactul crescând al factorilor de mediu, riscul de a suferi un infarct miocardic nu se mai limitează doar la profilurile clasice ale bolilor cardiovasculare. Persoanele cu hipertensiune arterială, dislipidemii, diabet zaharat, obezitate, antecedente familiale, fumat, lipsă de activitate fizică sau expuse la stres cronic rămân în prima linie a vulnerabilității, însă tabloul este completat de influența nefavorabilă a poluării și a schimbărilor climatice.
Studiile recente subliniază că expunerea prelungită la poluanți atmosferici, precum microparticulele fine și oxizii de azot contribuie la inflamația vaselor de sânge și la formarea plăcilor de aterom, sporind considerabil riscul de infarct. În același timp, extremele climatice, fie că este vorba despre valuri intense de căldură sau perioade prelungite de ger, pot pune presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular, în special la persoanele deja predispuse la afecțiuni cardiace.
În acest context, prevenția și reducerea riscurilor presupun nu numai adoptarea unui stil de viață sănătos și controlul atent al factorilor de risc clasici, ci și susținerea inițiativelor menite să diminueze poluarea, să atenueze efectele schimbărilor climatice și, implicit, să îmbunătățească sănătatea întregii populații.
Cum se produce un infarct?
Infarctul miocardic are loc atunci când una dintre arterele care alimentează inima cu sânge se blochează, de obicei din cauza unui cheag de sânge format după ruperea unei plăci de colesterol de pe peretele vasului. Acest blocaj împiedică sângele să transporte oxigen și substanțe nutritive către mușchiul inimii. Fără oxigen, celulele cardiace încep să moară treptat, iar această deteriorare duce la apariția infarctului. Cu cât blocajul durează mai mult, cu atât zona afectată a inimii nu se mai contractă și scade capacitatea de pompare a sângelui, și astfel pot apărea complicații grave care să pună viața în pericol.
Care sunt simptomele tipice ale unui infarct?
Simptomele tipice ale unui infarct sunt ușor de recunoscut. De obicei, persoana simte o durere puternică sau o presiune ca o „gheară” în piept, care poate să iradieze spre unul sau ambele brațe, către gât, maxilar sau chiar spre spate. Alături de această durere, pot apărea senzația de sufocare, dificultăți de respirație, transpirații abundente, greață sau o stare de slăbiciune și amețeală.
Cu toate acestea, este important de știut că simptomele tipice ale infarctului miocardic pot varia semnificativ între bărbați și femei. În general, bărbații sunt mai susceptibili să experimenteze simptomele „tipice” descrise, cum ar fi durerea intensă în piept sau senzația de presiune severă. Pe de altă parte, femeile pot prezenta simptome mai subtile și mai diversificate. Adesea, femeile nu resimt o durere intensă în piept, ci mai degrabă oboseală neobișnuită, greață, dificultăți de respirație, dureri abdominale sau disconfort general, care sunt ușor de confundat cu alte afecțiuni mai puțin grave. Acest lucru poate duce la întârzieri în recunoașterea și tratamentul infarctului la femei, fiind necesară conștientizarea crescută a diversității simptomatologiei în funcție de gen pentru o intervenție promptă și eficace.
Ce ar trebui să facem prima dată dacă suspectăm că avem un infarct?
Dacă suspectăm că avem un infarct, mai ales dacă durerea toracică persistă peste 20 de minute, primul pas și cel mai important este să sunăm imediat la 112. Descrieți simptomele cât mai clar și cereți ajutor medical de urgență. Dacă aveți aspirină la îndemână, puteți lua o jumătate de pastilă, deoarece aceasta poate ajuta la subțierea sângelui și la reducerea formării cheagurilor. Menționează echipei medicale că ai luat aspirină. Între timp, până la sosirea echipajului de urgență e bine să stați liniștiți, așezați sau întinși. E foarte important să evitați orice efort fizic și încearcați să respirați adânc, mai rar și calm. Solicitați ajutorul specialiștilor din timp, este esențial să se intervină foarte repede în astfel de situații.
De ce fac infarct persoanele tinere?
În ultimii ani, tot mai mulți tineri ajung să facă infarct, iar acest lucru are mai multe cauze. În primul rând, unii oameni au o predispoziție moștenită pentru boli cardiovasculare de exemplu, valori foarte mari ale colesterolului, chiar de la o vârstă fragedă, din motive genetice. Asociat bagajului genetic, factori precum fumatul, obezitatea, alimentația dezechilibrată (bogată în grăsimi saturate și trans și zahăr), lipsa de mișcare și uneori consumul de droguri contribuie la apariția timpurie a problemelor de inimă. La acestea se adaugă poluarea atmosferică, în special expunerea la particule fine și gaze nocive provenite din trafic și industrie care favorizează inflamația și îngustarea arterelor. Acești poluanți pot crește stresul asupra organismului, slăbind sistemul cardiovascular și contribuind la deteriorarea vaselor de sânge. Traiul în orașe foarte aglomerate și dezechilibrul între muncă și odihnă poate crește nivelul de stres, ceea ce, duce la creșterea tensiunii arteriale și la solicitarea suplimentară a inimii.
Toți acești factori de la predispoziția genetică până la stilul de viață nesănătos, poluare și stres cronic – creează împreună un mediu neprielnic pentru sănătatea cardiacă a tinerilor, conducând la multe cazuri de infarct la vârste mai mici decât ne-am fi așteptat în trecut.
Care sunt alte semne și manifestări posibile ale bolilor cardiace?
Simptomele nu se limitează exclusiv la durerea toracică. Există și alte manifestări clinice care pot indica prezența unor afecțiuni ale inimii. De pildă, palpitațiile frecvente, toleranța scăzută la efort exprimată prin lipsă de aer la activități uzuale, precum urcatul scărilor pot sugera faptul că inima nu pompează sângele în mod eficient.
Totodată, umflarea picioarelor, episoadele de amețeală sau pierderile de conștiență pot semnala disfuncții cardiace subiacente. În cazul apariției unor astfel de semne și simptome, este important ca persoana afectată să solicite cât mai curând un consult medical, pentru a permite o diagnosticare timpurie și o intervenție terapeutică promptă, menite să prevină complicații grave și să îmbunătățească prognosticul pe termen lung.
Cum ar trebui să ne monitorizăm sănătatea inimii pe parcursul vieții, atât ca pacient cronic, cât și ca persoană sănătoasă?
Pentru a ne menține inima sănătoasă, atât dacă suferim deja de o boală de inimă, cât și dacă suntem perfect sănătoși, este important să avem în vedere măsurarea regulată a tensiunii arteriale, urmărirea nivelului de colesterol și a glicemiei din sânge, precum și menținerea unei greutăți normale. Controlul acestora ne ajută să prevenim sau să ținem sub control multe din problemele cardiovasculare.
Dacă sunteți pacient cronic, adică deja diagnosticat cu o afecțiune cardiacă, este esențial să urmați cu strictețe sfaturile medicului, să vă administrați corect medicația prescrisă și să mergeți la controalele periodice, pentru a urmări evoluția bolii și a ajusta tratamentul, dacă este nevoie.
Persoanele sănătoase, fără probleme cunoscute, pot preveni apariția bolilor de inimă prin evaluări medicale regulate, chiar dacă se simt bine. Aceste controale pot depista din timp eventualele semne de risc, oferind astfel șansa de a adopta măsurile necesare pentru a întârzia cât mai mult instalarea bolii de inimă.
Cum decurge un consult tipic la cardiolog?
Un consult tipic la medicul cardiolog începe, în general, cu o discuție amănunțită numită anamneză. Medicul vă va întreba despre motivele prezentării, eventualele probleme de sănătate pe care le-ați avut în trecut, precum și despre istoricul medical al familiei dvs. (de exemplu, dacă rude apropiate au suferit de hipertensiune arterială, infact miocardic, accident vascular cerebral, diabet). Acesta va dori să știe ce simptome resimțiți în prezent, cum ar fi durerile în piept, palpitațiile, oboseala sau dificultățile de respirație.
După această etapă de anamneză, medicul va realiza o examinare fizică. Acesta va măsura tensiunea arterială, va asculta bătăile inimii și funcționarea plămânilor cu stetoscopul și va căuta semne care pot sugera prezența unor boli cardiovasculare. Medicul va analiza rezultatele analizelor de sânge, care pot include nivelurile de colesterol, glicemie și alți markeri importanți pentru sănătatea inimii. În plus ca un element de bază veți efectua o electrocardiogramă, care înregistrează activitatea electrică a inimii și evidențiază eventualele tulburări de funcționare a acesteia. De asemenea, medicul vă poate recomanda o ecocardiografie, o examinare cu ultrasunete care permite vizualizarea modului în care inima pompează sângele și dacă sunt modificări de structură a acesteia. În unele situații, vi se poate solicita să faceți un test de efort, precum mersul pe un covor rulant sau pedalarea pe o bicicletă staționară, în timp ce activitatea inimii este monitorizată, pentru a se observa cum reacționează aceasta la solicitări crescute.
La finalul consultului, veți primi recomandări clare privind tratamentul, dieta, exercițiile fizice și alte obiceiuri de viață care vă pot ajuta să vă mențineți inima cât mai sănătoasă pe termen lung.
Ce rol joacă alimentația și sedentarismul în sănătatea inimii?
Felul în care ne alimentăm și cât de mult ne mișcăm în fiecare zi au un impact direct asupra sănătății inimii noastre. O dietă bogată în grăsimi nesănătoase precum cele saturate și cele trans provenite de la alimente de origine animală și prăjeli, produse de patiserie, zahăr rafinat și sarea în exces pot favoriza apariția bolilor de inimă foarte devreme pe parcursul vieții. Grăsimile nesănătoase cresc nivelul de colesterol rău (LDL) din sânge, iar acesta se depune pe pereții vaselor, îngustându-le și afectându-le elasticitatea. În timp, aceste depuneri, care medical sunt numite plăci de aterom, pot bloca circulația sângelui în artere ducând la infarct sau accident vascular cerebral. Consumând prea mult zahăr, organismul poate deveni rezistent la insulină, crescând riscul de diabet, iar excesul de sare poate duce la creșterea tensiunii arteriale.
Pe de altă parte, lipsa de mișcare înrăutățește aceste probleme: favorizează creșterea în greutate, tensiunea arterială ridicată și instalarea diabetului.
Împreună, o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și de înaltă calitate și grăsimi sănătoase, plus un stil de viață activ, contribuie la menținerea unei inimi sănătoase.
Cum influențează hipertensiunea sănătatea cardiovasculară?
Hipertensiunea arterială înseamnă o presiune prea mare a sângelui exercitată asupra pereților vaselor de sânge. Atunci când tensiunea rămâne ridicată mult timp, inima este nevoită să depună un efort suplimentar pentru a pompa sângele, ceea ce în timp poate afecta mușchiul cardiac și poate duce la insuficiență cardiacă. În plus, vasele de sânge devin mai rigide și se îngustează, crescând riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Pentru a preveni aceste probleme, este esențial să țineți tensiunea arterială sub control. Acest lucru se poate realiza prin tratament medicamentos, dacă medicul recomandă, dar și prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase: reducerea consumului de sare și a grăsimilor nesănătoase din alimentație, menținerea unei greutăți normale, mișcare zilnică și evitarea fumatului.
Ce ar trebui să facem pentru a avea o inimă sănătoasă?
Pentru a avea o inimă sănătoasă, este important să vă concentrați asupra unor obiceiuri simple, dar eficiente.
În primul rând, adoptați o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, pește, nuci și semințe. Nu mai mâncați după ora 20:00 dacă nu faceți ture de noapte. Reduceți consumul de sare, zahăr alimente făinoase și grăsimi saturate, astfel încât să ajutați vasele de sânge și inima să funcționeze cât mai bine.
În al doilea rând, faceți mișcare în mod regulat, cel puțin 150 de minute pe săptămână. Nu trebuie să fie antrenamente intense; mersul rapid pe jos, mersul cu bicicleta, alergarea ușoară sau înotul pot face minuni pentru sănătatea inimii. Activitatea fizică ajută la menținerea greutății normale, scade tensiunea arterială și previne apariția diabetului.
Renunțarea la fumat este un alt pas esențial pentru că peste 90% din pacienții care ajung în gardă cu infarct sunt fumători. Pentru adulți aș zice că e bine să evitați energizantele și consumați alcool cu moderație spre deloc, maxim 15 g de alcool pe zi la doamne și 25 g pe zi la domni (pentru copii acestea sunt interzise).
Nu în ultimul rând, învățați să vă gestionați stresul. Puteți încerca tehnici de respirație, yoga, mindfullness, plimbări în natură sau alte activități relaxante care să vă ajute să vă liniștiți mintea și corpul.
Ieșiți regulat în natură în medii mai bine oxigenate.
Vizitele regulate la medic sunt la fel de importante, deoarece pot depista din timp eventualele probleme și vă pot ghida spre schimbări benefice în stilul de viață.
Cine este dr. Ștefan Busnatu
Medic primar la Clinica de cardiologie a spitalului Clinic de Urgență Bagdasar Arseni și Conferențiar Universitar Prorector la Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
A absolvit Facultatea de Medicină Carol Davila din București în 2012, are certificare de instructor de fitness și a fost activ ca antrenor personal.
Din 2017 este doctor în cardiologie.
Între 2013 - 2017 a fost medic rezident cardiologie Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni, Clinica de Cardiologie și a intrat în profesie ca medic specialist cardiolog la Spitalul Județean de Urgență Buzău.
www.stefan-busnatu.com
